Elefantul din camera proverbelor și a zicătorilor despre care aș vrea să vorbim astăzi este binecunoscuta expresie „Crede și nu cerceta!”. Mi-a fost aruncată de foarte multe ori în față pe post de acuză. Vorbeam în numele unei Biserici care, din punctul lor de vedere, își construiește toată strategia de „manipulare și control” exact pe acest imperativ. Chiar erau convinși că este citat biblic și că m-au învins cu propriile-mi arme. Când le spuneam că nu scrie așa ceva în Biblie, se arătau puțin descumpăniți, bănuind o eventuală diversiune improvizată de mine la cacealma. Pentru ei, Biserica Ortodoxă nu este altceva decât o structură de tip mafiot, interesată doar de bani, care-și ține supușii în frică și obscurantism, folosind dogme intangibile până la nivel de virgulă, al cărei cel mai mic interes ar fi ca oamenii să-și deschidă ochii prin cunoaștere. Discursul lor incude clișee de genul: „Biserica ne ține captivi în Evul Mediu”, este „o frână în calea progresului”, „nu ține cont de descoperirile științifice ale ultimei jumătăți de secol”, fiind numai bună pentru babele cu puțină carte. De regulă, cu cei marcați de astfel de convingeri nu se prea poate dialoga. Sunt amprentați adânc de modul în care ateismul comunist făcea propagandă progresului științific, crezând că va demitiza și va demistifica totul, va explica tot, îl va emancipa rapid pe om, îi va da superputerea de a ști și de a controla totul în micro și macrocosmos.
Fără prea multă informare, ei cred că toți oamenii de știință sunt atei evoluționiști, adeversari redutabili ai creaționismului religios, sau atât de siguri pe ei, că nu mai acordă nicio importanță religiei. Aceste persoane au și niște sechele reziduale legate de Inchiziție, cu crimele și abuzurile ei împotriva oamenilor de știință, care afirmau că pământul este rotund și se învârte în jurul Soarelui. Și totuși, în Ortodoxia noastră nu au fost astfel de situații. Dimpotrivă, la noi în țară, Biserica a fost principalul factor de alfabetizare și deșteptare a poporului român. Primele cărți, de pe care copiii învățau să citească, erau ceasloavele. Școlile erau improvizate în tinda bisericii, iar primii învățători au fost cântăreții bisericești, cărora, încă de pe atunci, li se spune „dascăli”. Primele tipografii au fost achiziționate tot de către Biserică, tipărind nu numai cărți bisericești, ci și abecedare și alte lucrări de interes cultural general. Primele școli au fost înființate tot cu grija și implicarea Bisericii (de pildă, Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna). Manualele de Istorie și de Limba română au capitole dedicate acestor realități istorice.
Mesajul Bisericii Ortodoxe a fost dintotdeauna unul de încurajare a progresului în cunoaștere. Omul este creat de Dumnezeu după chipul Său. Rațiunea cu care a fost înzestrat are capacitatea și menirea de a-l face să-și conștientizeze profund propria existență, precum și de a-i trezi curiozitatea descoperirii resorturilor și sensurilor lumii în care trăiește, cu intenția de a se integra armonios în ea, pentru a o folosi și a o conduce cât mai potrivit și eficient. Omul este singura ființă de pe această planetă care are capacitatea de a contempla totul, de la cele văzute ale lumii înconjurătoare la cele nevăzute, gândurile lui Dumnezeu în tot ceea ce El a adus la existență, de a face analize și conexiuni, de a se minuna, de a fi fascinat de ceea ce înțelege, de a fi impulsionat să caute pentru a-și exprima admirația față de Cel ce a făcut totul posibil. Dumnezeu vrea să dăm curs propriilor curiozități, să le amplificăm, să căutăm și să găsim răspunsurile corecte. Chiar El ne îndeamnă la studiu prin lectură: „Cercetați Scripturile!” (Ioan 5:39). Vrea să ne apropiem de El, „Lumina lumii”, pentru a nu rătăci în întunericul necunoașterii (cf. Ioan 8:12).
Cred că ar fi un mare șoc pentru acest gen de oameni dacă l-ar vedea pe Părintele Arhidiacon Sorin Mihalache în dialog cu marele fizician teolog Ștefan Cîrstea, în cadrul emisiunii „Lumina Celui nevăzut”[1] de la Trinitas TV. Ar descoperi astfel că ceea ce erau abordări diferite, în limbaje diferite, Religie și Știință, atunci când sunt studiate și înțelese de niște minți geniale, luminate de Sfântul Duh, exprimă la unison același Adevăr. În mod tainic, teologia ne vorbește prin fizica cuantică, iar fizica cuantică ne teologhisește.
Așa că... „Îndrăznește să cunoști!”. Nimeni nu te îngrădește, nu te obstrucționează, nu îți interzice. Accesul la informație nu a fost niciodată mai facil. Știința și Spiritualitatea ne vor apropia sigur și real de Adevăratul Dumnezeu.
„Cercetează, pentru a crede corect și profund!”.
George Olteanu
Fotografie de Chokniti Khongchum / pexels.com
[1] Vezi, de pildă, sau
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!