se animase ziua într-un albastru
crud amintindu-mi noaptea
înstelată peste Rhône îmi
zâmbise Van Gogh de cu seară
limba de nisip vărsa în
lumină hohote de râs
coapte la soare
barca odihnea toate
sufletele pe care le cărase în
spinare de una singură de la
începutul verii
vara arde peste tot iar
trupul meu topește acest
foc fără zgomot continui
drumul spre lumină
Pr. Cristian Muntean
Acuarelă de Horia Țigănuș
Din volumul „Culoarea zilei – jurnal poetic”, Editura Creator, 2025
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!