Să te târăști spre primărie, cu capul în pământ, plin de gânduri, una din zilele când nimic nu-ți iese, cădelnița a refuzat să funcționeze, ți-au trimis ăia preaviz de suspendare servicii deși ai plătit de două ori, a înghețat smochinul și te sfâșie drept în inimă, e ca un semn de plecare și de bajenie când îți îngheață un pom, și degetul agățat în sârma aia afurisită, și deodată să oprească o mașină în dreptul tău și un cap de preot tânăr să strige vesel părinte Crin, Hristos a înviat! Adevărat a înviat, părinte Mihai, și pleacă mașina mai departe, am stabilit-o, ne-am lămurit, e înviat Descultul, am pus amândoi o proptea lumii nebune, i-am dat un brânci să se mai învârtă un timp cu toți în cârca ei ostenită, ia te uita ce cer de lux deasupra orașului, chiar că a înviat.
Pr. Crin-Triandafil Theodorescu
Fotografie de Anastasia Bilyk / pexels.com