Să-mi dai din ruga ta…
Pământului umplut de jale
Să-i cânți din umbra mea,
Eu voi avea ochii deschiși
De dincolo de mare
Să-mi dai din palma ta
Un vârf de suflet plin cu flori…
Mormântului din ochii verzi
Să-i dai un rând de stele vii
De dincolo de ape și livezi
Să-ți iei din firul meu de păr
Un praf de aur încrustat cu mir
Și-apoi din patul meu să-ți pui un gând…
Din lumânarea ce-arde sus în colț
Să furi în taină doar un fir
Păgână pielea mea ce arde acum
S-o împarți în patru părți a lumii,
Când vântul va sufla dinspre pădure
Eu dincolo de cerul negru și pustiu
Voi aduna nisip și mure…
Waleria Wiśniewski
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!