

Ai cui sunt pașii care lasă
Sclipiri de raze-n întuneric?
Mâinile cui, în miez de noapte,
Trag clopotele să ne scoale?
De ce ne e așa de teamă,
C-o luăm la fugă să ne-ascundem
De Cel venit să ne-mbuneze?
Se strâng în jurul Lui orfanii,
Bolnavii, morții care-nvie,
Și Îl urmează pretutindeni.
Am vrea și noi, din depărtare,
Să auzim ce le vorbește...
Dar dacă, numai ascultându-L,
Ne-nstrăinăm de tot ce suntem?
De ce să fim deodată altfel,
Dacă ne bucură puținul
Și viețuim printre fărâme,
Acum când El stă să ne-arate
Cum am putea trăi Întregul?
Monica Pillat
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!
