Salvarea navei „Apollo 13” prin intervenția Sfântului Porfirie

Am auzit de multe ori de la fiii duhovnicești ai Sfântului Porfirie următoarea istorisire cutremurătoare: un geniu grec al aeronauticii a venit la Sfântul și i-a mărturisit că urma să plece de urgență în America fiindcă, din cauza unei defecțiuni serioase la nava spațială „Apollo 13”, se confruntau cu o mare problemă privitoare la aducerea ei la sol. NASA convocase urgent specialiști din toată lumea, inclusiv din Grecia, ca să ajute la returnarea din spațiu a navei spațiale.

Atunci Sfântul i‑a spus: „Așteaptă o clipă... Văd care e problema. Pentru a o putea readuce la sol trebuie să faceți ce vă voi arăta. Când o să vă reuniți cu toții acolo și fiecare o să-și expună punctul de vedere, tu să aștepți să termine și ultimul de vorbit, după care să adăugi: «Haideți să încercăm și în felul acesta...». Ei nu-ți vor da crezare, dar la sfârșit numai așa o vor aduce înapoi și te vor premia”.

Acest geniu grec al aeronauticii a vorbit la NASA și, într‑adevăr, după ce nava spațială a rătăcit cinci‑șase zile în spațiu, au reușit să o readucă la sol în felul în care a spus Sfântul. Cum era de așteptat, omul de știință grec a fost premiat pentru sfatul dat. Astfel, Sfântul „a văzut” cu precizie, în câteva clipe, cum trebuia corectată defecțiunea unei nave spațiale aflate la 300.000 de kilometri de Pământ!

Și iată cum s-au petrecut lucrurile. „Apollo 13” a fost cea de‑a treia încercare a agenției spațiale NASA de a trimite pe Lună o navă cu un echipaj de trei membri. Lansarea a avut loc la 11 aprilie 1971 și, două zile mai târziu, în timp ce se pregătea desprinderea modulului pentru aselenizare cu două persoane, a avut loc o explozie la rezervorul de oxigen, iar nava a rămas aproape în întregime fără curent și oxigen. Cei trei membri ai echipajului, ca să se salveze, au trecut în modul, încercând să aducă nava pe ruta de revenire în atmosfera Pământului. Numai că sistemul autonom al modulului fusese proiectat pentru a curăța dioxidul de carbon din aer doar pentru două persoane. În plus, avea motoare mici și întoarcerea ar fi fost o adevărată misiune imposibilă. Echipajul se confrunta cu lipsa hranei și a oxigenului, suferind cumplit de sete și de frig.

La un moment dat, nava în derivă a ajuns în partea întunecată a Lunii și comunicarea echipajului cu centrul spațial din Houston s‑a pierdut. Echipe de specialiști se străduiau intens să găsească o soluție, întrucât exista primejdia ca nava să se piardă pentru totdeauna în spațiu! Situația a avut parte de o publicitate sporită și toate țările au împărtășit îngrijorarea prin care trecea America. Știrea a făcut ocolul pământului, provocând valuri de neliniște.

Șase zile mai târziu, după nenumărate încercări eșuate, la îndrumările aeronautului grec, echipajul a reușit, folosind materiale simple, precum sacoșe, hârtii, benzi adezive etc., să rezolve problema! A fost ceva pe cât de simplu, pe atât de neobișnuit, motiv pentru care inițial opinia sa nu a fost luată în seamă! Astfel, astronauții au rămas în viață în interiorul navei, reușind în cele din urmă să iasă din câmpul gravitațional al Lunii și să mențină traiectoria reintrării în atmosfera terestră.

Întregul echipaj a revenit în cabina de pilotaj, care rezista la temperatura și presiunea atmosferei terestre, deconectând modulul care, din pricina frecării atmosferice, ar fi luat foc. Treisprezece țări s‑au declarat în stare de alertă, în cazul în care cabina de pilotaj avea să cadă departe de Houston. În cele din urmă, echipajul, deși istovit, a reușit să aterizeze, cu ajutorul unor parașute uriașe, în Oceanul Pacific. Sfaturile Sfântului Porfirie au fost decisive pentru incredibila și unica, în istoria umanității, salvare a unui asemenea echipaj!

Konstantínos Kókoros

Din „Strigaţi‑mă, şi vă voi ajuta!”

Editura Sophia/Metafraze, 2022

Traducere de Pr. Gabriel Mândrilă