

Sufletul tău în palmele mele
Puteam să
Orice
Știți vasele acelea, din sticla cea mai fină?
Orice atingere, o fisură
Nu poți nici
Nici
Iar cu privirea, lași dâre murdare
Pe care, firește,
N-ai cum să le mai speli
Iar cu răsuflarea, condens fierbinte,
Le pecetluiești cu
Sufletul tău
Iar eu plângeam, căci
Uneori cioburile
Mele
Mângâiau
Cioburile tale
Anca Stanciu
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!
