Coace-mă, Doamne, ca pe spicul de grâu
sub lumina fierbinte a veri-Ți preasfinte!
Peste mine vipia să curg! Un râu
de dogoare să mă binecuvânte!
Și, când amurgul veni-va peste mine, pentru ultimă oară,
seceră-mă Tu, cu preasfintele-Ți palme,
și așază-mă tainic între pietre de moară
să-mi macine bine preanesfânta-mi carne!
Și fii Tu, Tăicuțule bun, Morarul cel blând
Care are grijă și de tărâța cea goală!
Și cerne-mă, albă făină, curgând
din cășul din care și morții se scoală.
Și-apoi mă trudește în frământătură,
ca să mă faci plămadă de cer!
Și coace din mine o mică prescură
și dă-mă flămânzilor care de doru-Ți pier!
Alina Mirică
Fotografie de Xenia Маrкоvа / pexels.com
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!