Să fii În Pridvor e un privilegiu. Pentru că ești în chiar inima lumii, adică în locul în care te regăsești cu cei de aproape și de departe ai tăi, într-o clipă suspendată între restul clipelor. Și cu cei care nu mai sunt, dar care au schimbat pentru tine rostul lucrurilor cândva, tot într-o astfel de clipă. Dar și cu cei pe care încă lumea nu i-a încăput și, poate, îi va încăpea la mult timp după ce tu vei fi închis ochii, dar pentru care și tu, la rându-ți, te străduiești să lași o urmă în rostul lucrurilor. Pentru că În Pridvor suntem toți una, pentru o clipă suspendată între restul clipelor. Fir-am, Doamne, așa mereu! Pentru toate clipele suspendate între restul clipelor.
Alina Mirică