Nu voi muri înainte de a iubi

Palmele apăsând ochii, mici explozii sub pleoape, pocnesc lumini în creier, robinetul despletește apa pe lung, apă șoptitoare de taine matinale, mirosul mentol de pastă de dinți uitată deschisă de aseară, se vaită cineva în cimitir a sfârșit de lume apoi începe Sandu să tragă clopotul de argint al CeleiMaiFrumoase și clopotul dă cu lavabilă pe inimă ca pe un perete proaspăt,

Nu voi muri înainte de a iubi tot ce mi se cuvine a iubi, de a ierta greșiților mei, o să încep lacom chiar cu mine - căci cel dintâi dintre greșiții mei eu sunt, eu, nu voi muri ci voi fi viu și voi povesti lucrările Domnului, mai sunt poteci de sidef de sărutat cu tălpile mele bătrâne, ceruri limpezi pe sub care să-mi târăsc setea, nu voi muri încă, știți ceva?

E duminică, hai să culegem câteva oftaturi și niște bătăi de inimă, hai să împletim o liturghie și s-o atârnăm în părul Răstignitului,

hai.

Pr. Crin-Triandafil Theodorescu