Memorie vie

Un interviu cutremurător al Părintelui Gheorghe Calciu, acordat în 13 ianuarie 1988 emisiunii americane „Other Europe”.​ Am îndrăzni să spunem că nici nu e nevoie de cuvinte - simplul chip al Părintelui este o mărturisire de credință. Îl urmărim cu durere cum se silește să-și țină emoția în frâu atunci când vorbește despre torturile din temnițele comuniste. Și nu reușește. Ochii privesc pieziș, chipul se întunecă, apare o grimasă, tortura e încă acolo, ca un sfredel, și străpunge, după atâția zeci de ani.

Însă atunci când pomenește de Dumnezeu, brusc Părintele devine copil. Un zâmbet cu toată ființa șterge amintirea urâtului. Părintele râde. E în prezența Domnului, Care este „mai bun și mai puternic decât omul”. Iar Domnul nostru face minuni. Nu doar leagă răni și pune oase la loc, ci ne redă nouă înșine nou-nouți. Ca pruncii. 

Dar, cum? ​„Oare poate omul să intre a doua oară în pântecele mamei sale şi să se nască?​” (Ioan 3:4).

Nu crezi?

„Vino și vezi!” (Ioan 1:46)

A.S.