Dincolo de spațiu-timp,
În cealaltă dimensiune,
Trăim viața particulelor
Corelate cuantic.
Nu mi-ai spus,
Nu mi-ai scris,
Te-ai mulțumit să fii bolnavă
Și să mergi spre moarte.
Credeam că ești bine
Și nu înțelegeam
De ce simt nevoia să mor.
Mi-ai arătat într-un târziu
Noul tău trup
Subțiat de drumul
Spre dincolo.
Zâmbetul tău era jumătate aici,
Jumătate acolo.
Ți-era frică
Să nu te las singură.
De parcă asta
Ar fi depins de mine...
Iar eu, care nu știam
Ce mi se întâmplă
De la o vreme
Am înțeles ce trăiam
Când muream
Odată cu tine...
Trăiam viața particulelor
Corelate cuantic.
Trăiam cea mai normală,
Cea mai banală
Singura legătura adevărată
Pe care o numim
Inseparabilitate cuantică
Atunci când nu vrem
Să-i spunem
Mai simplu
Dragoste.
Șerban Madgearu
Din volumul „Cerul a coborât”
Editura Paideia 2023
1 Comentariu
Ana Banica
Dragostea e inseparabilitate cuantică! Cât de frumos! Imaginea asta nu o să-mi mai iasă niciodată din cap, vă mulțumesc!