„Am văzut îngerul în piatră și am sculptat până l-am eliberat”. (Michelangelo)
Încerc să sparg piatra pe bâjbâite și să eliberez îngerul... De cele mai multe ori dau jos prea puțină piatră. Vreau să eliberez îngerul acela care nu era întemnițat pe când eram copil! Doare! Doamne, de când așteaptă îngerul să iasă la lumină!
Mai e de muncă... Mă poate ajuta cineva? Of, tot eu trebuie să dăltuiesc. Eu și numai eu întotdeauna! Muncesc. Nu știu când am să termin. Dar nu mă opresc, deși simt că nu îi pot da de capăt acestei lucrări.
Simt că mor... Dar renasc! Cred că prin fiecare moarte și înviere se eliberează puțin câte puțin îngerul.
Uită de tine cel care ai fost, nefiind. Și fii... înger! Din nou! Ca să fii Rai, să inspiri Raiul prin toate celule tale, să te unești cu Raiul și să fiți una!
Apoi fii Soarele acestei lumi!
Iulia Enache
Fotografie de Urs van Osch / pexels.com