„Fie mie după cuvântul tău!”

Ne vorbește Mitropolitul Ierótheos al Nafpaktosului

Sfântul Gherman, care a fost Patriarh al Constantinopolului între anii 715-729 și imnograf ales, a înfățișat, în stil propriu, într-una din omiliile sale, convorbirea purtată de Arhanghelul Gavriil cu Fecioara Maria. Pe de o parte, acest dialog arată vestea trimisă de Dumnezeu Mariei că Îi va da trup Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu, iar pe de altă parte, reflectă lupta Fecioarei de a nu cădea în înşelare. Fiind puţin cunoscut creştinilor, vom cita acest dialog în întregime.

Începându-și cuvântul, Sfântul Gherman scrie:

„Popoare de orice seminție, grai şi vrednicie, adunare numeroasă şi iubitoare de prăznuire şi neam ales, veniți acum la cinstita şi împărăteasca adunare de faţă și la pomenirea cea luminoasă şi preaslăvită, să prăznuim duhovniceşte, cu suflet vesel, şi să cântăm imne cu dumnezeiască cuviinţă Împărătesei celei din neamul lui David. Să prăznuim în această măreață zi praznicul cel primăvăratic al praznicelor și sărbătoarea sărbătorilor nădejdii noastre, când cu adevărat puterile cele înţelegătoare din ceruri s-au pogorât şi petrec dimpreună cu noi, cei de lut”.

Apoi, după ce Sfântul Gherman o fericește pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, înfățișează pe larg dialogul dintre înger şi Maica Domnului:

„Îngerul: Ascultă, preaslăvită, ascultă cuvintele cele de taină ale Celui Preaînalt: «Iată, vei lua în pântece şi vei naşte Fiu şi vei chema numele Lui Iisus». Gătește-te, deci, pentru venirea lui Hristos! Căci am venit să-ţi binevestesc lucruri rostite mai înainte de întemeierea lumii.

Născătoarea de Dumnezeu: Pleacă din cetatea şi din patria mea, omule! Pleacă, ieși degrabă din odaia mea! Depărtează-te de pragul meu, tu, care-mi vorbești așa, și nu-mi mai aduce astfel de vești mie, smeritei!

Îngerul: Vrând să plinească sfatul cel dintru început şi să miluiască pe omul cel rătăcit, Iubitorul de oameni a binevoit a Se face om din bunătatea milostivirii Sale. Pentru ce, dar, nu primeşti închinăciunea mea, tu, cea cu dar dăruită?

Născătoarea de Dumnezeu: Tinere, văd frumuseţea ta cea preaminunată şi chipul tău cel luminos şi aud de la tine cuvinte cum n-am mai auzit vreodată şi mă gândesc că poate ai venit la mine ca să mă amăgești.

Îngerul: Află şi crede-mă că mai degrabă eu mă minunez de-o asemenea frumuseţe de Dumnezeu zugrăvită şi, văzându-te, socotesc că privesc slava Domnului meu!

„Cum acea Lumină neapropiată va atinge trup de lut?”

Născătoarea de Dumnezeu: Aud un grai pe care nu-l cunosc și văd un chip pe care nu l-am văzut niciodată, cum dară să nu mă uimesc? Tremur toată, căci am logodnic un om drept şi nu obişnuiesc deloc a vorbi cu străinii.

Îngerul: Primeşte vestea de bucurie cea vrednică de auzire şi lauda ce foarte ţi se cuvine: «Cel ce Se va naşte din tine, Fiu al Celui Preaînalt Se va chema». Şi pentru nemăsurata ta vrednicie, tu, cea sfinţită, ca pe un Fiu Îl vei purta.

Născătoarea de Dumnezeu: Mă tem şi mă cutremur de cuvintele tale şi socotesc că ai venit să mă amăgești că pe o altă Eva. Dar eu nu sunt ca ea! Și cum aduci o astfel de închinăciune unei fecioare pe care nu ai văzut-o niciodată?

Îngerul: Veste veselitoare îţi aduc, Fecioară! Îţi binevestesc naşterea de netâlcuit şi venirea cea necuprinsă cu mintea a Preaînaltului Împărat. Însăși porfira din mâinile tale vesteşte de mai înainte vrednicia împărătească.

Născătoarea de Dumnezeu: De vreme ce stărui a-mi vești acestea, îți zic că nu dau crezare bunelor tale vestiri, căci ai venit să-mi furi cinstea feciorească şi să-l mâhnești pe logodnicul meu!

Îngerul: Zaharia Prorocul, bărbatul cel iubit al Elisabetei, rudenia ta, îți va da încredințare și îți va risipi îndoiala. Mergi deci la aceea, ca să afli de la dânsa ce i s-a întâmplat lui!

Născătoarea de Dumnezeu: Părinții mei, Ioachim şi Ana, sunt o însoțire cu totul nobilă şi fără de prihană, şi cum eu, rodul pântecelui lor, voi ajunge vrednică de ocară? Cine va ști și le va spune că Maria nu a căzut în greșeală?

Îngerul: Când va veni vremea să se împlinească cele spuse de mine, vei înţelege puterea acestei taine de nepătruns. Atunci vei cunoaşte urmarea cuvintelor mele.

Născătoarea de Dumnezeu: Eu mă trag din casa şi din neamul lui David, și cum voi sluji unor asemenea înfricoşătoare taine cereşti? Cum Îl voi primi pe Sfântul Iisus, Care şade pe heruvimi?

Îngerul: Tron purtător de Dumnezeu și jilț împărătesc al Împăratului ceresc te vei chema, căci ești Împărăteasă şi Stăpână, precum şi fiica unui împărat pământesc, iar purtarea ta este una împărătească.

Născătoarea de Dumnezeu: Cum mă voi face eu tron al Celui Preaînalt? Tâlcuieşte-mi cele ce grăieşti! Şi cum acea Lumină neapropiată, mai strălucitoare decât soarele, va atinge trup de lut? Lucruri cu neputință de împlinit îmi propovăduieşti, tinere!

Îngerul: De ce, pentru care temei și pricină nu dai crezare bunei mele vestiri, tu, cea slăvită? Şi până când nu te vei pleca îngerului trimis ție din cer? Nu sunt cel ce a amăgit-o oarecând pe Eva!

„Vei fi Maica Dumnezeului meu!”

Născătoarea de Dumnezeu: Am văzut înfățișarea ta schimbătoare și am auzit graiurile tale cele cu totul străine, şi de aceea nu pot primi de la tine o asemenea bună vestire.

Îngerul: Înfățișarea mea se poate să te uimească, dar ştiu că graiurile gurii mele vor face să te fericească cerul şi pământul!

Născătoarea de Dumnezeu: Și cum voi ști că toate acestea se vor împlini, de vreme ce sunt fecioară şi nu am cunoscut plăcerea? Căci eu sunt roabă Domnului Care m-a zidit!

Îngerul: Îţi spun deslușit că Elisabeta, rudenia ta, peste puțină vreme va naște fiu la bătrâneţile ei, și mulţi se vor bucura şi se vor minuna de naşterea lui. Iar numele său va fi Ioan.

Născătoarea de Dumnezeu: Ieși din odaia mea şi du-te, tu, cel ce-mi grăieşti! Cu adevărat, nu știu de ești înger sau om. Înger te văd după înfățișare, dar după privire om îmi pari.

Îngerul: O, ceea ce ești binecuvântată, oare nu m-ai văzut în Sfânta Sfintelor? M-ai văzut şi ai luat hrană din mâna mea de foc! Căci eu sunt Gavriil şi stau de-a pururea înaintea slavei lui Dumnezeu!

Născătoarea de Dumnezeu: Sunt logodită cu un bărbat înţelept, sfânt şi drept, dulgher iscusit. Îl cinstesc şi caut ca nu cumva să mă vadă grăind cu tine, un străin, şi încă singură fiind.

Îngerul: Dar n-am apucat încă să-ți spun nimic, sunt plin de cuvinte veşnice! Trebuie, dar, să-ţi zic că Domnul, Împăratul împăraţilor, are să Se nască din tine și să împărățească peste casa lui Iacov, iar împărăţia Lui nu va avea sfârşit.

Născătoarea de Dumnezeu: Acum sufletul meu s-a tulburat şi nu ştiu ce să cuget despre această vedere înfricoşată, căci vorbele tale îmi par adevărate. Iosif însă mă va da pe mâinile judecătorilor!

Îngerul: Mă minunez, ceea ce eşti slăvită, că încă mai ești şovăielnică faţă de mine, care am venit la tine dintru asemenea înălţime! S-ar cădea mai degrabă ca eu să mă tem de tine, căci vei fi Maica Dumnezeului meu şi mă cutremur de vrednicia ta împărătească!

Născătoarea de Dumnezeu: Sunt uimită de această bună vestire a ta! Cuvintele și purtarea îți vădesc puternicia, căci ai intrat în odaie şi te-ai apropiat de mine fără vreo înștiințare, ca și cum m-ai socoti o roabă, iar nu stăpâna casei.

Îngerul: Mă minunez cum tu, cea cu totul curată, fără de prihană și cu har dăruită, nu dai crezare de atâta vreme graiurilor mele! Iată, precum îmi pare, încă vorbind eu, Împăratul slavei a venit să Se sălăşluiască în tine, Împărăteasă!

„Cum Soarele cel neapus va fi ţinut de luna cea înţelegătoare?”

Născătoarea de Dumnezeu: Tu, care te închini unei fecioare curate şi vorbești unei tinere ce nu știe de nuntă, cunoști oare cu adevărat când şi de unde şi «cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat»?

Îngerul: «Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul Ce Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu Se va chema. Nu te teme, Marie, căci ai aflat har de la Dumnezeu!».

Născătoarea de Dumnezeu: Te-ai pogorât din cer purtând o taină râvnită de mulți, şi îmi făgăduieşti venirea Duhului Sfânt. Cum oare să nu mă îndoiesc și mai mult de această străină bună vestire a ta, spune-mi? Căci mă tem ca nu cumva să fiu batjocorită prin împreunare nelegiuită, iar adunarea preoților să mă vădească tuturor.

Îngerul: Vei naşte pe Domnul Mântuitorul, pe Cel Unul din Treimea cea începătoare de viaţă, şi vei aduce lumii negrăită bucurie, pe care nimeni altcineva, nici dintre îngeri, nici dintre oameni, nu a adus-o vreodată, iar numele tău va fi binecuvântat!

Născătoarea de Dumnezeu: Mântuitor zici, dar, că voi naşte eu? Tâlcuieşte-mi aceasta, tinere! Căci bună vestirea ta umple cu adevărat de uimire până şi puterile cele înţelegătoare ale îngerilor și căpeteniile cele de foc ale arhanghelilor și ale serafimilor cu ochi mulţi!

Îngerul: Deși nu-mi grăiești cu mulțumire, nici cu dulceață, îți voi spune totuși ție, celei preaslăvite, că nu din poftă trupească, ci din voia lui Dumnezeu şi cu venirea Sfântului Duh vei lua în pântece.

Născătoarea de Dumnezeu: Și cine-l va încredința pe Iosif că nu din poftă bărbătească, ci prin venirea Duhului Sfânt voi zămisli? Căci din veac nu s-a auzit fecioară să nască prunc fără de bărbat!

Îngerul: Tot neamul omenesc va scăpa la îndurările tale, şi toată limba cea de lut te va ferici. Şi se va lăuda numele tău în neam și în neam, căci din tine Se va naşte Domnul, Lumina lumii!

Născătoarea de Dumnezeu: La mine, cea atât de tânără şi născută pe pământ, va scăpa neamul omenesc? Şi cum pe Hristos, Lumina lumii, Îl voi purta în brațe? Cum Soarele cel neapus va fi ţinut de luna cea înţelegătoare?

Îngerul: Priveşte cu ochi vesel, preaslăvită! Te vei face cer şi biserică încăpătoare a lui Dumnezeu şi cort însufleţit al Său, mai încăpător, mai înalt şi mai minunat decât cele şapte tării ale cerului!

„Iată roaba Domnului!”

Născătoarea de Dumnezeu: Mă înfricoșez de neobişnuita mea luare în pântece! Îl cinstesc pe Iosif şi nu ştiu ce va fi cu mine. Cel mai bine ar fi să merg în casa lui Zaharia, la Elisabeta, rudenia mea.

Îngerul: Vei fi împăcarea de obşte a creştinilor, Fecioară! Pentru aceea îți aduc iarăși închinăciunea ce ți se cuvine: «Ceea ce ești cu har dăruită, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău!».

Născătoarea de Dumnezeu: Mă trag din neam împărătesc, m-am născut în cetatea împărătească Betleem și de mică am viețuit fără de prihană în Sfânta Sfintelor. Fecioară sunt, și cum mă va numi vreun prunc maică?

Îngerul: Cel Preaînalt, după ce a căutat în lumea toată şi nu a aflat maică asemenea ţie, Acela, negreșit, precum a hotărât, precum a binevoit, din iubire de oameni Se va face om din tine, cea sfinţită.

Născătoarea de Dumnezeu: Cântare de laudă Îi voi aduce Domnului, «că a căutat spre smerenia roabei Sale, că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile!».

Îngerul: O, Fecioară, pricinuitoarea bucuriei cerești, sălaş desfătat şi minunat şi împăcare a toată lumea, singura cu adevărat binecuvântată între femei, găteşte-te de venirea tainică a lui Hristos!

Născătoarea de Dumnezeu: O, tinere, pricinuitorule al bucuriei cereşti, care ai coborât dintre cei netrupești şi grăieşti cu lutul, cât mă voi mai împotrivi ție, şi până când vei mai grăi? «Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău!»”.

Desigur, Arhanghelul Gavriil şi Fecioara Maria au grăit unul către altul în puţine cuvinte, așa cum consemnează Evanghelistul Luca. Aici însă Sfântul Gherman al Constantinopolului a înfățișat anume această convorbire mai pe larg, pentru a arăta în primul rând slava Maicii Domnului, dar şi zăbava ei de a primi vestirea îngerului, din teama de a nu fi amăgită.

Există o diferență însemnată între Fecioara Maria şi Eva: Eva a primit de îndată sfatul diavolului, câtă vreme Fecioara Maria s-a arătat şovăitoare înaintea tainei.

Din „Praznicele Maicii Domnului: o perspectivă istorică şi teologică”

Editura Bonifaciu, 2019

Traducere de Mănăstirea Diaconești