„Măi, omule drag, nu te speria de greutăți! Crucea nu vine să te zdrobească, ci să te țină drept. Dumnezeu nu apasă niciodată mai mult decât poate duce inima ta. Și dacă te doare, înseamnă că încă e vie. Mai rău e când nu mai doare nimic, atunci să plângi. Ține-te de rugăciune, chiar scurtă, chiar stângace, că rugăciunea nu se uită la cuvinte frumoase, ci la suspin.
Să nu judeci, măi creștine! Judecata răcește sufletul și-l face sterp. Tu roagă-te și rabdă. Dumnezeu știe ce are cu fiecare. Omul cade, se ridică, iar cade… dar dacă se ridică cu nădejde, e viu înaintea Domnului. Nu te mânia pe aproapele tău, că poate și el duce o cruce mai grea decât a ta, dar nu o spune nimănui.
Să nu deznădăjduiești niciodată. Deznădejdea nu e de la Dumnezeu. Chiar dacă e noapte, chiar dacă nu vezi nimic, să știi că Hristos lucrează în taină. Taci, rabdă, roagă-te și mulțumește. Mulțumirea deschide cerul. Și să știi: Dumnezeu nu întârzie niciodată. Vine exact când sufletul nu mai poate fără El”.
Sfântul Ilie Lăcătușu
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!