

Cu un picior în Împărăție
Cu celălalt pe vârfuri
Pe lume
Neatins
De urât, de părut, de moarte
Îngerind tot ce atingea
Cu suflarea-i
De floare
De nu-mă-uita
De gheață
Înălțimea voastră
Distilată
Strălumină
Lină
Taină făcută ghem
De lână
Bătaie
De arípă
Răsfrântă
Domol
Sânge
De pasăre măiastră
Zburând continuu
Interior
Costion era și nu era
Aici
Prezență plină
De absență
Căci cu un picior
Era în Împărăție.
Acum
Cu două tălpi goale.
Și-o geană
De lumină.
Anca Stanciu


Costion Nicolescu
†12 iunie 2025
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!
