

Flămânzi și nedormiţi, pe ape,
Ne întorceam cu barca goală,
Când L-am văzut la mal pe Domnul.
Ne-a făcut semn, ca altădată,
Unde să aruncăm năvodul
Și ce delir de bogăţie
Am scos atuncea din adâncuri!
Cum se zbăteau, zvâcnind ca peștii,
Năuce, inimile noastre,
În sfânt misterul regăsirii!
Eram cu El... Ne înviase...
Monica Pillat
Din volumul „Chilia fără ziduri”, în curs de apariție la Editura „Spandugino”
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!
