

Binecuvântează, Doamne, ochiul meu drept
Lasă-mă să cânt îngerilor Tăi sus în cer,
Până nu voi cădea cu totul în beznă
Și până nu-mi vor crește crengi din piept!
Sărută, Doamne, piciorul meu stâng
Aruncă-mă în mulțimea de suflete sfinte,
Până nu va cădea ultima stea de pe cer
Și până nu voi culege zăpadă de pe morminte!
Urcă, Doamne, inima mea către scaunul Tău
Și spre slavă pune pe capul meu voal de satin,
Până nu voi umple cerul Tău cu apă vie
Și până nu-mi va dispărea din suflet ultimul spin!
Iartă, Doamne, pielea mea albă și sufletul ars
Ascunde cu lumina Ta pământul ce nu m-a știut,
Până nu voi pleca din cerul Tău sfânt, Doamne,
Și până nu vor înflori crengile ce din piept mi-au crescut!
Waleria Wiśniewski
Icoană de Elena Murariu
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!
