Ca un izvor răcoros în pustiul și ariditatea unei lumi golite de sens, cuvântul Părintelui Arsenie țâșnește viu și de viață dătător. Ca o lumină în deșert, ne arată pe unde să punem piciorul ca să nu ne ducem ca bolovanii în prăpastia morții. Ca un om al lui Dumnezeu, însăși prezența lui vorbește și împărtășește Duh Sfânt. Aici, în aceste izvoare se află izbăvirea noastră, aici viața, aici ființa. Căci numai Dumnezeu este „Cel ce este” (Ieșire 3:14). Iar în El, și noi.
A.S.
În fotografie: Părintele Arsenie Papacioc, în anul 1964, la eliberarea din închisoare.
1 Comentariu
M
Mihaela
❤️ Sărut mâna!