Traficul crește, prețurile cresc, răbdarea scade. Mă deplasez dintr-un loc în altul cu mintea la următoarea grijă.
Din când în când, se face roșu. Pentru câteva zeci de secunde nu mai am unde să mă duc. Ridic ochii. Dintre cabluri, stâlpi, semafoare și mașini, apare o turlă. O cruce se așază între fire. O lumină cade exact unde trebuie. Lucruri care, în mers, ar fi trecut neobservate se întâlnesc într-o încadrare pe care n-a pregătit-o nimeni.
Fotografiile astea sunt făcute așa, la stop.
Să nu lăsăm graba să ne ia și privirea. Să păstrăm, chiar și în mijlocul aglomerației, disponibilitatea pentru frumos.
Măcar cât ține roșul.
Pr. Ioan Gînscă
