Îmi purtam liturghia cu mine
Într-un rucsac
Poleit cu colb de aur.
Mă opream oriunde,
Întindeam batistuța la pământ,
Apoi îngenuncheam
Și-ncepeam, grăbit,
Adânc, țintit,
Să tai bucăți din mine.
Mă priveai și, uneori,
Te opreai,
Te așezai la capătul celălat al mesei
Și-ncepeai, blând,
Adânc, smerit,
Să tai bucăți din Tine.
Era loc destul
Pe batistuța cea veche.
Anca Stanciu
3 Comentarii
I
Iulia
Mă minunez de multe ori de ceea ce citesc, și rămân fără cuvinte... Și de aceasta dată a fost la fel!
A
Ana Banica
Bre Omule drag care ce-mi faci matale mie…
J
Jenica
❤️❤️❤️Doamne…. Atât de tainic🥹