Așază-ți capul pe umărul meu stâng,
copile,
și ascultă cum inima-mi-ți cântă
cu fiecare bătaie,
Iubirea.
Anii sunt scurți,
și vremea se scurge pripită,
dar într-o clipă de-acum
eu simt Veșnicia.
Respiri,
dar parcă și eu trag aer prin tine.
Plângi,
și simt râuri curgând în mine.
Mănânci,
și sunt cea mai sătulă din lume.
Nici nu mai știu:
eu te-am născut sau tu pe mine?!
Așază-ți capul pe umărul meu stâng,
copile,
și lasă-mă să simt tot raiul tău
cum se lipește de mine.
Silvana Bașa
10 Comentarii
Bănceu Maria Iulia
Superbă poezia 🩶
Silvana B
Îți mulțumesc, draga mea! 🌷
Zaharia Maria
Foarte frumoasă poezia!
Silvana B
Mǎ bucur cǎ vǎ place! 🤗 mulțumesc! 🌷
Maria E.
Ce minunat! Cred ca un părinte traiește lucruri dumnezeiești lângă copiii săi...
Silvana B
Așa este! Slavă Domnului pentru toate! 🙏🏻🌷
Ana Banica
Vai de mine… așa mi-ați făcut poftă să fiu și eu mamă, să pot iubi așa cum mă ispitește poezia asta splendidă să iubesc!
Silvana B
Ce mǎ bucur! 🤗 Copiii chiar respectă perfect și reciproca teoremei: cu cât îi iubești mai mult, îți întorc iubirea înmiit! Simplu. În cel mai firesc mod. Cu acel firesc ridicat la rând de regalitate, de care vorbea dragul părinte Arsenie Papacioc 🥹🥰…
Georgiana
Minunat!❤️
Silvana B
Slavă Domnului pentru toate minunile din viața noastră! 🤗