Aproapele

Din copilărie
am fost învățată
să respect
poruncile cerești
și legile pământești.
O vreme
n-am întâmpinat
nicio dificultate.
A fi ascultătoare
însemna
normalitate.
După un timp
m-am împiedicat
la porunca
despre aproapele.
Reușeam
să conțin
în inima mea
opt miliarde
și ceva
din categoria
„departele”
și mă împiedicam
la unu, doi,
maxim trei
din categoria

„aproapele”.

Hotărâtă
să depășesc
acest mare
prag,
am îndrăznit
să-I cer
lui Dumnezeu
să schimbe
porunca,
gândind
ca n-o fi
așa de greu
sa înlocuiești
cuvântul
„aproapele”
cu „departele”.

Și răspunsul
a venit
ca o afirmație
de granit
peste un
suflet obosit:
„Aproapele ești
chiar tu!”.

O moarte simbolică
m-a lovit.
Cine credeam
că sunt
a murit.
Doliu prelung
am traversat
prin har divin,
De iluzia separării
m-am vindecat
și am înviat
reîntregită
în conștiința
unimii,
conștiința
hristică −
Hristosul!

Estera Nicolescu

Fotografie de Alex Dos Santos / pexels.com