Logo

Anotimpul de aur

Data Publicării

Cât de mult mă bucură toamna așezată și liniștită! Ce pace, ce reînnoire trăiesc! Toamna... adânc de tăcere și de bucurie! Inima îmi curge ca un râu lin în inima toamnei, și începem a dansa un vals plutind pe deasupra frunzelor ruginii. Ah, toamna!... Ce iubire e între noi!
Draga mea toamnă, cu aurul tău ce-mi inundă sângele, carnea, adâncul ființei... aurul frunzelor tale, aurul soarelui, aurul liniștii, aurul păcii... Toamna, ce minune! Întotdeauna toamna sufletul meu se așază. Parcă renasc de fiecare dată toamna. Devin alt om, mai bogat sufletește! Pentru mine este foarte semnificativ începutul anului bisericesc de pe 1 septembrie. Pentru că acest început aduce un nou început și sufletului meu.
Atâtea evenimente frumoase din viața mea s-au petrecut în acest anotimp de aur! Le retrăiesc pe toate în fiecare an odată cu sosirea minunatei toamne. Căsătoria cu soțul meu, nașterea primului copil, iar cel de-al doilea este născut în ultima zi de vară, deci... tot în pragul toamnei, prima oară când am văzut muntele... întâlnirea de la începutul toamnei acesteia ce mi-a bucurat și hrănit inima înfometată de împărtășiri profunde și sincere, cu minunata Anca Stanciu... Prima întâlnire cu dragul meu duhovnic, primul pelerinaj din viața mea, care a fost la Sfântul Arsenie Boca și la alte minunate mănăstiri. Pelerinajul la Sfânta Parascheva... ce minunat a fost! Unde am rezistat ca prin minune, ținută pe brațe parcă de Sfânta dragă. Sute de credincioși stăteau la rând... Șaisprezece ore a durat așteptarea noastră pentru a o putea întâlni, atinge și îmbrățișa cu sufletul pe Sfânta Parascheva. Eram foarte obosită și slăbită psihic. Când am văzut marea de oameni, m-am descurajat și am avut intenția de mă întoarce la autocar, însă am rămas încurajată fiind de soțul meu si de ceilalți pelerini ce se aflau lângă noi... Nu știu cum am rezistat! A fost supraomenesc pentru mine, dar, cu cât mă apropiam de racla Sfintei, cu atât prindeam puteri noi și mă simțeam mai veselă. Iar acolo, lângă racla Cuvioasei, ce sentiment de Rai! Ce bucurie! Sentiment care mă face să îmi doresc să merg iar și iar la minunata Sfântă, oricât de greu mi-ar fi. Ce mai, toamna e Raiul meu!
Vă îmbrățișez cu toată toamna din suflet și vă invit la o joacă plină de zâmbete curate, cu frunze de aur, raze de aur, liniște de aur... într-o veșnicie de aur!

Iulia Enache



Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!

Lasă un comentariu