Eram preaputernici
Călăream cuvintele
Le dădeam bice,
Le strângeam sub coapse,
Le struneam doar c-o mișcare
Grațioasă a pleoapei
Pistolari învârtind
La degetul mic
Aforisme, pleonasme,
Epitete second hand
Nimeni, niciodată
Nu ne putea stăpâni
Căci eram cu desăvârșire
Morți
Și liberi
Atunci tu
Cu gura mea
Ai spus adevărul
Iar adevărul avea un gust proaspăt
De facerea lumii
Și, de frică,
Moartea a început
Să se topească
Sub picioarele cailor
Care continuau să alerge
În timp noi, cu ochi mari
Și cu pletele-n vânt,
Eram călăriți
Necurmat
De Cuvânt.
Anca Stanciu
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!